Cerem prea mult sau ni se ofera prea putin?

De cele mai multe ori avem impresia că suntem diferiți de ceilalți,și nu de mai puține ori,diferența constă într-un plus, într-o bulină roșie: eu sunt mai bun, eu merit mai mult, eu spun mai bine eu și iarăși eu.

Însă uneori ajungem să ne luptăm pentru primele locuri în domeniul suferinței: eu sufăr mai mult, mie mi-a fost mai greu, eu sunt „mai victimă” decât alții, eu am îndurat nefericirea maximă. De parcă n-am vrea să lăsăm și altora măcar un strop de necaz sau supărare. Viața ne aduce mereu în situații în care simțim că cerul s-a lăsat pe umerii noștri și că tot răul și toată suferința din lume se adună asupra noastră. Deși sunt situații și cazuri mereu mai grave și mai serioase decât cel în care ne regăsim, și, deseori, conștienți fiind de acest lucru, nu ne putem opri să nu simțim nenorocirea în cel mai egoist mod.  Simțim pentru că omul, pe lângă rațiune, are și suflet. Iar atunci când omul „pune suflet” în ceva care nu are loc sau care nu se dovedește a fi pe gustul „fin” al sufletului, trăim o mare dramă. 

Sunt momente în care simțim bucurie, împlinire sau liniște sufletească fără să ne chinuim prea mult pentru asta. Simțim cum tot ce e bun și frumos ne încălzește sufletul. Atunci sufletul înflorește: iubește, primește și dăruiește. Însă, tot așa, sunt momente în care ne simțim atât de goi pe dinăuntru încât nici inima nu ne-o mai auzim bătând și ne întrebăm dacă va mai fi ceva vreodată acolo. Iar acestea sunt momentele care ne par eterne. Un eșec care ne dezarmează, o iluzie făcută mii de cioburi, un vis neîmplinit și toate acestea pentru că realitatea fiecărui eu, fiecărui suflet în parte,  se lovește de realitatea altora sau de realitatea lumii.O lume care își urmează propriile legi.

Este momentul când ne permitem să credem că mai rău nici că se poate imagina și că suntem norocoșii posesori ai nenorocirii supreme.  Se spune că soluția ar fi să nu ne dorim mai mult decât avem, pentru ca să nu fim dezamăgiți dacă nu vom avea; să nu sperăm, pentru că, deși speranța moare ultima, s-ar putea să nu fie așa și în cazul nostru; să nu plănuim pentru ca să nu fim triști atunci când viața, fără să întrebe măcar, ne plănuiește cu totul altceva.  Dar poate cineva să nu spere și să nu dorească ceva?

Tindem si pretindem mereu către perfecțiune: a lucrurilor, a oamenilor, a situațiilor și chiar a noastră, lucru care ne face să sperăm la mai mult și mai bine. Posibilitatea ca lucrurile să nu se întâmple așa cum am sperat sau oamenii să nu fie așa cum i-am crezut, constituie un risc asumat de la început. Un risc ale cărui consecințe însă, nu le putem suporta și suntem incapabili să le facem față. 

Se poate întâmpla ca natura să te surprindă neplăcut, situațiile să te întristeze sau -tot mai des- oamenii să te dezamăgească. Și cu toate că în fiecare din noi se prăbușește o întreagă lume, nimic nu se schimbă de fapt: soarele răsare în fiecare dimineață, oamenii zâmbesc, timpul trece iar viața își continuă cursul firesc fără să dea doi bani pe lumea ta invizibilă și dramatică.

Tuesday, November 23, 2010 at 4:26am

Anunțuri

~ de Rea Sheesha pe 09/02/2012.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
Poeta ta preferată

Lasă-mă să-ți dau azi! Mâine s-ar putea să-ți cer!

Aşa grăit-a Zaharia

un blog pentru toţi şi niciunul

Scherben

franturi...farame...

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

mihailtoma

Finance muse

INFERNUL

Lasati orice speranta, voi, cei ce intrati aici !

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Fata de hârtie

Intrarea e numai pentru nebuni, te costă minţile.

Cafea & poveşti

Ia-ti cafeaua si hai sa stam la o poveste!

Eliza C. Dan

Feelings

It's Chemistry Time

What time is it?

Ticket to Adventures

Travel blog from around the world, near and far.

Foreign Policy

the Global Magazine of News and Ideas

Fâlfâiri de anonim

Când pun creionul jos, gândul scrie - dar oare când voi pune gândul jos, cine va scrie?

Cine citeşte să înţeleagă!

"The only thing necessary for the triumph of evil is that good men do nothing" (Edmund Burke)

Stan Moldova

keep it simple. ❤

Confesiuni de sotie

Ruxandra Ionita - Blog

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

Mozaic profan

Fa ce simti si iubeste la infinit

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

prietendevremerea

O vorba buna

%d blogeri au apreciat asta: