Prezentul, atât de detestabil?

Free your imagination

Cu ocazia sărbătorilor m-am tot gândit la ce se întâmplă în jurul meu: cadouri, acte caritabile, oameni care încearcă să fie mai buni și mai deschiși cu ocazia Crăciunului; oameni care își propun noi realizări pentru anul 2011 și mai ales oameni care vor din tot sufletul să se distreze, să petreacă, să mănânce, să bea cât mai mult.Mult zgomot, agitație…aproape o disperare de a fi fericit.

Unde mai este plăcerea unei plimbări liniștite,vizionarea fulgilor de zăpadă într-o seară cu raze arginții sau pur și simplu un sfârșit de an alături de apropriați,spunând povești frumoase,în jurul unei sobe?Imi amintesc că cele mai frumoase revelioane le-am petrecut cu bunicii mei la sat. În ziua de 31 decembrie pregăteam cu „mama”(bunica) cadoul bunicului meu, care își serbează ziua de naștere pe 1 ianuarie. Cadou simbolic, dar atât de mult pregătit. Ora 00.00 ne găsea cu paharele cu șampanie sau vin în mână, iar bunicul meu avea întotdeauna norocul de a primi un dublu „La Mulți ani”. Era o plăcere să-i dăm cadoul, plutea o liniște incredibilă alături de ei. Seara continua cu vizionarea la tv a programului special sau jucam „Moara” cu boabe de fasole și de porumb.

Astăzi, mă găsesc într-o lume în care Revelionul se vrea petrecut cu străini, cu băutură, cu mult zgomot. Simt disperarea oamenilor în nevoia de a se „distra” la maxim, oricum, cu oricine și cât mai mult posibil. Văd neputința lor de a se bucura de ultima zi din an în mod natural și sincer.Ca și în cazul altor ocazii de a petrece, sau pentru unii, care nu așteaptă ocaziile și petrec zilnic în cluburi sau în locuri special destinate sau nu, mă întristează incapacitatea oamenilor de a găsi bucuria și motivația în ei înșiși.

Alcool, droguri și muzică în delir.Acestea dau viață generației din care fac și eu parte. Liniștea și lucrurile simple plictisesc. Trebuie să râzi când nu e nimic de râs, să zbieri când nu ai ce să spui, să faci ceva doar ca să nu stai. Nu are importanță cât, când sau ce. Iar cel mai grav e să nu te poți bucura de viață, de momente fără a-ți pierde mințile în vreun fel amintit mai sus.

Cât de goi și plictisiți sunt oamenii de astăzi încât nu mai pot să zâmbească sau să simtă bucuria clipei fără a consuma alcool sau droguri?! Cât de mult trebuie să nu te poți suporta pe tine însuți și realitatea fără să îți dorești să fi „amețit”?! Cât de disperat trebuie să fi să nu vezi frumusețea clipei decât având pupilele dilatate? Dar cât de trist trebuie să te simți încât să nu vrei să trăiești lucid singura viață pe care o ai?!

Excesul pare să fie soluția în a ieși din anonimat? Sau de ce lucrurile nu pot avea o limită? De ce e necesar să te apropii atât de mult de maximul care-ți provoacă scârbă  mai apoi? Dar de ce ar trebui să ieși din anonimat? Dacă oamenii din jurul tău ar fi cu adevărat prieteni, dacă ai petrece alături de cunoscuți și nu printre străini, de ce ar trebui să ieși din anonimat dacă nu ești anonim pentru nimeni?

E anormal să văd lumea aceasta atât de anormală? Sunt eu cea plictisitoare,  incapabilă să gust din plăcerile tinereții? Cum totuși, simt o bucurie reală si adevarată a vieții pe care n-aș schimba-o pentru nici un fel de stare euforică pe care ceva ar putea să mi-o ofere.

Viața este o stare euforică permanentă prin definiție:  să privești, să crezi, să înveți, să iubești, să zâmbești, să plângi, să te enervezi, să pierzi  să creezi. Dacă înțelegi frumusețea vieții, poți fi euforic sau „îmbătat” doar gândindu-te la acest lucru.

 Nu avem nevoie de stimulente care să ne facă să vedem viața mai frumoasă, mai bună sau așa cum o dorim. Avem nevoie de mai multă înțelepciune, de luciditate și pur și simplu de mai multă imaginație.

Saturday, January 1, 2011 at 11:20pm

~ de Rea Sheesha pe 09/02/2012.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
Poeta ta preferată

Lasă-mă să-ți dau azi! Mâine s-ar putea să-ți cer!

Aşa grăit-a Zaharia

un blog pentru toţi şi niciunul

Scherben

franturi...farame...

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

mihailtoma

Finance muse

INFERNUL

Lasati orice speranta, voi, cei ce intrati aici !

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Fata de hârtie

Intrarea e numai pentru nebuni, te costă minţile.

Mâine vine iar...

Ia-ti cafeaua si hai sa stam la o poveste!

Eliza C. Dan

Feelings

It's Chemistry Time

What time is it?

Ticket to Adventures

Travel blog from around the world, near and far.

Foreign Policy

the Global Magazine of News and Ideas

Fâlfâiri de anonim

Când pun creionul jos, gândul scrie - dar oare când voi pune gândul jos, cine va scrie?

Cine citeşte să înţeleagă!

"The only thing necessary for the triumph of evil is that good men do nothing" (Edmund Burke)

Stan Moldova

Life is a dream!

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

Mozaic profan

Fa ce simti si iubeste la infinit

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

prietendevremerea

O vorba buna

%d blogeri au apreciat asta: