Înainte și după

Ați observat vreodată tăcerea care se lasă peste un suflet care-a pierdut aproape totul din el? O pustietate grea care-l apasă atât de tare încât în locul cuvintelor, îi reușesc doar suspine adânci, repetate involuntar.

Se întâmplă multe într-o singură viață. Uneori, parcă prea multe ca să apuci să și înveți sau să înțelegi câte ceva din ea. Poate unele întâmplări, mai devreme sau mai târziu, îți deschid ochii în multe privințe. Îți lărgesc orizontul și te fac să privești prin zidurile pe care le-ai tot construit de-a lungul timpului. Cumva, suferințele te ajută să crești în interior, în timp ce ție doar îți pare că te scufunzi, tot mai inevitabil, în mocirla durerilor pe care nu știi cum le poți traduce în limbajul sufletului tău.

Casa e goală. Și asta nu ar fi atât de grav dacă sufletul ți-ar fi plin. Numai că tot ceea ce îți circulă acum prin vene sunt amintirile acelui suflet care îți lipsește și pe care știi că nu-l vei revedea nicicând.

Teoretic, oamenii din sufletul nostru nu mor decât odată cu noi. De parcă asta ar putea să ne consoleze. Pare nedrept că putem continua viața fără ei și ne simțim vinovați că trebuie. E trist că nu încetăm să trăim o dată cu ei și reușim, oarecum, să șchiopătăm așa, într-un picior de suflet rănit, tot restul vieții. Ne purtăm ca și cum nu ne lipsește nimeni. Practic, însă, trăim cu speranța unei minuni. Îi revedem intrând pe ușă, spunând o glumă în timpul mesei sau stând pe fotoliul în care nimeni altcineva nu se mai așează.

Ne lipsesc în concret oamenii, căci în abstract îi colorăm după propriile idei și nevoi. În realitate, ei sunt atât de diferiți decât am vrea să fie, încât ajungem să-i iubim tocmai pentru că sunt altfel decât ne putem imagina. Știm că, doar în concret, oamenii există cu adevărat. În mintea noastră, ei sunt doar ce ne-am dori sau nu ca ei să fie.

Așa că, ne lipsește prezența fizică. Acea voce pe care ai recunoaște-o și prin somn. Atingerile care te-au alinat. Cuvintele la care niciodată nu te aștepți. Gesturile specifice. Și atâtea lucruri pe care nici n-ai apucat să le trăiți împreună, căci întotdeauna găsești încă ceva de împărțit cu cel pe care îl iubești. Toate cuvintele pe care nu le-ai spus. Toate locurile pe care nu le-ați vizitat. Toate sfaturile pe care nu le vei mai auzi. Toată iubirea care ți-a rămas și n-ai cui să o mai dai, căci nici o persoană nu poate fi înlocuită în sufletul tău.

Nu cred că sufletul poate accepta pierderi, chiar dacă mintea înțelege întregul proces al vieții. Sufletește, nu învățăm niciodată să pierdem sau să uităm. Iar pierderile ne schimbă viața și percepția despre viață, pentru totdeauna. De atunci, viața se împarte în două: „înainte” și „după”.

Și „după” nimic nu va mai fi ca „înainte”.

20130414-124014.jpg

~ de Rea Sheesha pe 04/14/2013.

2 Răspunsuri to “Înainte și după”

  1. Reblogged this on Graffiti-uri pe pereţii "Gării pentru doi".

  2. Mulțumesc🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
Poeta ta preferată

Lasă-mă să-ți dau azi! Mâine s-ar putea să-ți cer!

Aşa grăit-a Zaharia

un blog pentru toţi şi niciunul

Scherben

franturi...farame...

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

mihailtoma

Finance muse

INFERNUL

Lasati orice speranta, voi, cei ce intrati aici !

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Fata de hârtie

Intrarea e numai pentru nebuni, te costă minţile.

Mâine vine iar...

Ia-ti cafeaua si hai sa stam la o poveste!

Eliza C. Dan

Feelings

It's Chemistry Time

What time is it?

Ticket to Adventures

Travel blog from around the world, near and far.

Foreign Policy

the Global Magazine of News and Ideas

Fâlfâiri de anonim

Când pun creionul jos, gândul scrie - dar oare când voi pune gândul jos, cine va scrie?

Cine citeşte să înţeleagă!

"The only thing necessary for the triumph of evil is that good men do nothing" (Edmund Burke)

Stan Moldova

Life is a dream!

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

Mozaic profan

Fa ce simti si iubeste la infinit

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

prietendevremerea

O vorba buna

%d blogeri au apreciat asta: