Tot ce e frumos în mine îmi amintește de tine

20141104-220327.jpg

Dragã sufletul meu,

Îți scriu din nou. Nu pentru că aș fi uitat de tine vreodată, dar pentru că nu găsesc altă cale de a-ți spune ce simt. Mi-am sugrumat cuvintele și uneori mă prefac că dacă nu spun nimic, nici nu simt nimic. Sunt doi ani de când exiști în viața mea, dar n-am să spun că n-am mai iubit niciodată. Am iubit și înainte de tine. Știu că n-am să mai iubesc pe altcineva. Nu mă tem de asta. Mă tem să ajung cu cineva pentru care nu simt nimic. Frica de așa ceva e mai mare decât umilința pe care o simt uneori atunci când îți spun ce mă doare și tu mă ignori.

Nu sunt o victimă. Aleg să te iubesc. Aleg cu toată inima să fii ultimul bărbat din viața mea. Te-aș alege în toate viețile și în orice moment dacă ar fi să te întâlnesc din nou. Te-aș alege din milioane de bărbați care-mi acordă toată atenția și toată dragostea lor. Te-aș alege iar și iar, chiar dacă nu ai știut să-mi fii alături și nu am știut să ne purtăm unul cu celălalt. Nu mi s-a întâmplat niciodată să iubesc așa de mult încât să nu pot spune un cuvânt în fața acelei persoane. Nu mi s-a întâmplat niciodată să mă rog pentru cineva care mă rănește mai mult decât mă ocrotește. Nu mi s-a întâmplat niciodată să simt durerea cuiva ca și cum e a mea. Nu te condamn. Eu sunt cea care nu vrea să plece. Eu sunt cea care îți scrie mesaje întregi pe care nu ai timp să le citești. Eu sunt cea care s-a obișnuit cu dorul de tine și cu tăcerile. Eu sunt cea care nu vrea să fie fericită cu altcineva.

Nu știu ce fac. Dacă e bine sau rău. Știu că doar fac ce simt și nu mi-e rușine să te iubesc. Știu că e greu să avem încredere unul în celălalt. Știu că am greșit de multe ori. Nu știu însă, de ce e atât de greu dacă ne iubim. Mă întreb unde greșesc. Mă întreb dacă și eu te rănesc fără să vreau la fel de mult precum reușești tu să o faci…Îmi spun că doar oamenii pe care îi iubesc mă pot răni așa. Cei pentru care nu simt nimic nici nu mă pot atinge cumva…Și așa, revin după un timp la tine cu aceleași emoții și același entuziasm ca și în prima zi.

Mi-e greu să spun ce simt…mi-e tot mai greu. Și n-ar trebui să fie așa…Mi-e tot mai greu să mă deschid fiindcă tot mai mult mă doare sufletul. Dar rezistă. N-am să mi-l pierd. N-am să renunț să cred în iubire. Nici măcar în a noastră. Se spune că atunci când iubești totul e ușor. Nu știu dacă e chiar așa. Eu simt că mă iubești. Chiar dacă nu-mi arăți cu buchete imense de trandafiri. Chiar dacă nu mă plimbi pe nu știu unde. Chiar dacă nu-mi amintesc ultima dată când mi-ai zis-o. Simt în privirea ta. Simt în mâinile tale și în zâmbetul tău. Simt în ezitările tale și în felul în care mă îmbrățisezi noaptea în somn. Simt că nu s-a schimbat nimic între noi deși a trecut atâta timp în care n-am făcut mai nimic împreună. Simt în voce și în blândețea ta. Chiar dacă lumea întreagă crede că sunt nebună și trăiesc într-o lume care nu există…

Vezi tu, iubirea asta m-a crescut…m-a învățat să nu renunț…m-a învățat că stările mele sunt doar mofturi și că nu sunt buricul pământului. M-a făcut să mă respect pe mine fiindcă am renunțat să fac ce vreau la nervi și la supărare. Fiindcă nu mai sunt doar eu care contez. Îți aparțin și mă mint singură ori de câte ori gândesc că ar fi mai bun altul. Nu e nimeni mai frumos și mai bun pentru mine. Tu, cu toată splendoarea indiferenței tale, cu tot suspiciunile tale de care nu mă întrebi niciodată, cu tot cu tăcerile tale care mă dor îngrozitor, ești perfect.

Perfect ca să te pot iubi o viață întreagă. Perfect ca să nu mă mai intereseze alt bărbat. Perfect ca să văd în toți bărbații frânturi din tine. Perfect ca să te ador așa cum ești: un om care învață să iubească, la fel ca și mine. Credeam că știu să iubesc. Credeam că cunosc definițiile dragostei pe de rost. Tu le-ai schimbat. Tu m-ai schimbat și m-ai făcut să mă întorc mereu la ceea ce iubesc. Tu mi-ai arătat că nu există regret acolo unde faci ce simți. Tu ai făcut ca totul lângă tine să fie adevărat și orice altceva să pară o glumă. Tu mi-ai arătat că dacă vreau ceva trebuie să aleg un drum și să mă țin de el până ajung acolo unde îmi doresc. Tu m-ai invățat să am încredere în ceea ce simt, să nu-minpierd speranța atunci când pare că nu se mai poate și să cred în lucrurile bune. M-ai învățat să iert din toată inima și să nu-ți dau drumul la mână dacă nu-mi convine ceva.

Sunt oameni care strecoară îndoieli în inima mea. Am învățat să mă feresc de ei și să nu le mai spun nimic fiindcă nu mă pot înțelege. Nici eu n-aș fi înțeles dacă nu aș fi trăit pe pielea mea. Ei îmi spun că mă țin de ceva ce nu există, că timpul trece sau că trebuie să îmi găsesc pe cineva care mă iubește chiar dacă nu simt eu nimic pentru că așa e mai bine. Eu nu văd binele așa. Nu îmi doresc să ajung lângă un bărbat care nu îmi place cu adevărat ca mai apoi să îl înșel și în fața lumii să părem cuplul anului. Nu vreau să mă pun seara în pat lângă cineva care m-ar enerva dacă m-ar lua în brațe. Nu vreau să trăiesc lângă cineva pe care l-aș minți cu nerușinare pentru că nu mi-ar păsa de ce simte el. Prefer singurătatea. Prefer să mă gândesc că dacă ne-am despărți vreodată cu adevărat, aș rămâne singură toată viața. M-am pregătit și pentru asta. Știu că aș fi fericită singură. Mult mai fericită decât dacă aș întemeia o familie doar pentru că ceasul biologic mi-o cere. N-am să mint că nu-mi doresc o familie. Dar dacă la început îmi doream cu nerăbdare o familie, acum mă întreb ce familie ar fi aia cu cineva care nu înseamnă totul pentru mine? Așa că îmi doresc o familie cu tine sau deloc. Nu e încăpățânare sau vreo ambiție. Aș vrea să vrem amândoi asta și să o simțim. Mă rog de multe ori la Dumnzezeu că dacă cumva ești vreo ambiție de a mea și nu sunt conștientă eu, să mi te scoată din suflet. Sună patetic, dar toți suntem patetici atunci când iubim. Toți exagerăm și ne speriem de cele mai mărunte lucruri. Toți avem momente de îndoială ca mai apoi să fim incredibil de curajoși.

Nu știu cât timp am să mai simt ce simt. Nu știu cât timp ai să mai simți ce simți. Nu știu dacă vom reuși să facem ceva bun cu darul ăsta pe care l-am primit amândoi de la Dumnezeu. Îmi place să cred că dacă te iubesc în asemenea hal, nu e fără rost. Îmi place să cred că intuiția nu mă înșeală. Nu am prea multă încredere în mine și din cauza asta nu mi-am urmat mereu inima. Dar de data asta am făcut-o și continui să cred în ce simt pentru și lângă tine. Nu știu ce va ieși din toată povestea asta care durează de ceva vreme.

Am vise frumoase cu tine. Iubesc să fiu a ta, să mă păzesc pentru tine, să îți ofer ție tot ce sunt…Te iubesc ca un copil: curat dar uneori cu mofturi și bosumflări. Te iubesc cu disperare și dor uneori. Te iubesc umilită și puternică în același timp. Te iubesc omenește, greșind și rănindu-te. Te iubesc fără să te înțeleg în toate. Te iubesc fără să îmi faci poftele și fără să îmi dai ce îți cer. Te iubesc nu pentru că tot ce se întâmplă între noi e perfect și minunat, ci pentru că deși e atât de greu și de neînțeles, continui să cred că se poate. Că undeva greșim, dar nu în totalitate. Greșim amândoi, și parcă repetăm aceleași greșeli. Aceleași orgolii, aceleași nedumeriri, aceleași probleme.

Așa îmi dau seama că, de data asta, nu iubesc iubirea. Nu iubesc pentru că cineva se poartă mereu frumos și nu iubesc pentru că totul mă îndeamnă să iubesc. Așa îmi dau seama că te iubesc pe tine. Un bărbat frumos, blând, cald și cu multă răbdare – contrariul meu. Ți-am spus că uneori, când mă gândesc la noi îmi dau seama că ne atragem tocmai pentru că suntem diferiți. Diferiți în ceea ce suntem, dar identici în ceea ce ne dorim de la viață. Tu ești bărbatul care tace și care nu cere medalii atunci când face ceva bun. Eu sunt femeia care trăiește prin cuvinte și uneori, ar vrea să fie lăudată pentru nimicuri. Tu ești stabil, eu mă întorc cum bate vântul. Eu sunt naivă și cred în oameni. Tu ești precaut și îi vezi așa cum sunt. Tu ești practic și cu picioarele pe pământ. Eu sunt visătoare și idealistă. Tu vezi imaginea de ansamblu, eu mă leg de toate detaliile. Ție îți place să fii liber, mie îmi place să aparțin. Atunci când nici unul dintre noi nu exagerează, suntem echilibrul perfect.

Uneori, nimeni nu înțelege de ce te iubesc. Alteori, nimeni nu mă înțelege în vreun fel. Nici măcar tu. Dar, după ce toate îndoielile și fricile îmi trec, descopăr iar și iar că tu ești liniștea mea, durerea mea, bucuria mea, speranța mea, suferința mea, credința mea, puterea mea și tot ce am mai frumos în mine. Ești partea mea cea mai bună. Ești partea mea sfântă pe care nu știu întotdeauna să o iubesc și să o apreciez cum ar merita. Ești darul meu de la Dumnezeu, pe care eu trebuie să învăț să-l îngrijesc și să-l respect. Ești sufletul meu în orice moment de bucurie sau necaz. Ești legătura mea cu Dumnezeu și cu mine însumi.

Ești Cipri și învăț să te iubesc în fiecare zi. Și pentru asta îți mulțumesc că exiști și îi mulțumesc lui Dumnezeu că te-a adus în viața mea.

20141104-220336.jpg

~ de Rea Sheesha pe 11/04/2014.

5 Răspunsuri to “Tot ce e frumos în mine îmi amintește de tine”

  1. Foarte special articolul. Ma bucur sa te citesc.

  2. Mulțumesc🙂

  3. …sensibil,frumos,superlativ

  4. EU in seara asta simt ca mor,dar nici sa mor nu pot ca sa nu il fac de ras.Suntem suparati mai exact eu simt ca ma duc si el este deranjat ca nu am respect fata de el.IERI A FOST ZIUA MEA DE NASTERE si in masina in timp ce ne indreptam spre munca suna telefonul dar nu telefonul cu melodia lui ci un alt telefon pe care il tine a cu el .Acum vre o 2 luni am gasit fara sa caut intentionat un numar de telefon care fusese apelat de 83 de ori si dadu se si mai multe sms i am cerut socoteala plangand si adoua zi am sunat pe numarul respetiv care si acum la ora actuala este inchis ,am sperat in inima mea sa fie doar simple coincidente legate de munca dar ieri tocmai am aflat cum banuiam ca o suna cu un alt telefon deci relatia sa confirmat are pe cineva si nu e dispus sa renunte.EU sunt a doua femeie din viata lui si suntem impreuna de 20 de ani dar nu locuieste cu mine ar trebui sa nu am pretentii prea mari dar nu stiu ce am cred ca unde am imbatranit.Avem un baietel de 14 ani si el mai are un copil cu prima femeie putin mai mic ca al nostru.Este cu acea femeie dinaintea mea dar conjunctura a fost ca eu sa ai fac primul copil si dupa mai multi ani sa ma ia de nevasta ,eu ai port numele dar nu doarme cu mine eu ai port dragostea dar am stiut dintodeauna ca nu va fi al meu niciodata.Este usor sa vina sa faca baie si sa plece sa doarma la alta sau mai nou sa se intalneasca cu a treia sau cine stie a cata o fi.IL INTREB de multe ori ce imi lipseste dar spune c nu imi lipseste nimic ca ma iubeste si ca nu ar schimba nimic la mine desi sunt o femeie de 38 de ani simt ca ma duc si nu ma pot duce vreau sa ma duc sa plec deinitiv am obosit dar nu ai pot face fiului meu una caasta este prea mic si nu il pot lasa si nici lui sa il fac de ras,numai stiu ce sa mai fac sunt cu urchea permanent daca ai suna telefonul cine suna unde pleaca ,mi e teama ca creez tensiune in familie si fiul meu nu merita si nici el ca este un om deosebit nu este el de vina pentru neajunsurile mele ar trebui sa fiu multumita ca sunt la fima lui in sufletul lui copii ai am in aceeasi clasa sunt recunoscuta de multi ani ca fiind oficiala fiind a lui.DAR LUMEA nu toata lumea stie ca nu cu mine doarme si ca nu va renunta la cineva pentru mine el este un tip deosebit un barbat inalt ,frumos si foarte foarte destept eu sunt o femeie frumoasa care nu il face de ras care daca suntem la noi unde avem n magazin cu terasa daca vine cineva de sex masculin si se aseaza la masa unde stau eu ma ridic si ma duc in magazin nu merg niciodata in alt parc decat cel din fata blocului,nu merg la cofetarie cu copiii in timp ce el are putina treba il asteptam toti in masina,nu plec nicaieri fara el nu caut pretexte ca vrea copilul la noi nu exista de anul nou eu stau cu fiul nostru si nu merg nici la familia mea care sta in acelasi oras cu mine stam noi doi astept sa ma sune la 12 noaptea sa imi spuna la multi ani.DE A LUNGUL VIETII am avut mari probleme din cauza lipsei mele de inteligente si am mancat bataie cum probabil nu a ti vazut si apoi ma triis la magazin cu fata rosie si ochiul vanat pentru ca il acuzam ca o place pe una,NU ai dreptul sa ai ceri socoteala si pe bune dreptate cine sunt eu sunt doar sotia in acte care i a facut un fiu frumos si olimpic ai seamana tare mult si nu vroiam sa spuna esti prost ca mata .CRED ca problemele sunt la mine dar parca nu mai pot sa le fac fata e din ce in ce mai greu sa traiesc cu barbatul alti femei si acumsa mai aiba pe altcineva simt ca ma prabusesc ma feresc de copil sa nu vada ca sunt suparata nu dorm nopti la rand si stau si mauit in oglinda si ma intreb ce naibi imi lipseste de nu il pot face fericit sa nu mai plece il incalt il descalt ai aprind tigara eu nu fumez dar vreau sa nu se deranjeze ai duc bricheta si tigarea pe servetel asezat frumos pr farfurie si cu toate astea nu este suficient las pupa in fund daca mi ar cere dar tot ar pleca acum eu sunt la el la birou nu aventi toata dupa amiaza si nu va veni nici acasa maine probabil ca o sa il vad dar pana maine ce fac ca am obosit rau de tot si nu mai stiu cum sa me comport desi stiu ca mai are pe inca una il vreau inapoi dar parca mi egreu cand stiu ca tot timpul viata mea de 20 de ani nu iam ajuns imi doresc daca exista o alta viata sa imi dea dumnezeu tot pe el dar sa nu mai placa si pe altele sa fiu doar eu sa numai vine bronzat sa merg cu el sa nu se mai ascunda cu telefonul sa numai fier alte femei in inima lui sa placa doar pe mine

    • Doamnă, sunteti atat de frumoasă și mi-e teamă ca nu veți afla asta niciodată! Pentru că n-aveți noroc de un bărbat care să vadă asta, iar lângă unul ca el nici dvs nu o să vă vedeți… Nu vă lipsește decât iubirea și respectul față de sine. Dacă v-ați iubi ați vrea să fiți fericită și ați lupta să fiți fericită în loc să vă gândiți pe cine mai sună de data asta. Vă cred că ați obosit. Lucrurile astea sunt extenuante. Umilința, frica, dorința toate vă mâncă anii din viață. Copilul crește oricum, doamnă. Iar el va rămâne la fel. Din păcate faptul că vă spune că vă iubește nu e tot una cu adevăratul sentiment. Dar v-ați obișnuit așa. Dacă vă iubea, simțea durerea dvs și v-ar fi dorit fericită. Îmi pare tare rău de dvs și nu știu ce să vă spun pt că știu că doar dvs puteți face ceva ca să fiți bine… Iubirea nu arată așa e tot ce vă pot spune.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
Poeta ta preferată

Lasă-mă să-ți dau azi! Mâine s-ar putea să-ți cer!

Aşa grăit-a Zaharia

un blog pentru toţi şi niciunul

Scherben

franturi...farame...

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

mihailtoma

Finance muse

INFERNUL

Lasati orice speranta, voi, cei ce intrati aici !

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Fata de hârtie

Intrarea e numai pentru nebuni, te costă minţile.

Mâine vine iar...

Ia-ti cafeaua si hai sa stam la o poveste!

Eliza C. Dan

Feelings

It's Chemistry Time

What time is it?

Ticket to Adventures

Travel blog from around the world, near and far.

Foreign Policy

the Global Magazine of News and Ideas

Fâlfâiri de anonim

Când pun creionul jos, gândul scrie - dar oare când voi pune gândul jos, cine va scrie?

Cine citeşte să înţeleagă!

"The only thing necessary for the triumph of evil is that good men do nothing" (Edmund Burke)

Stan Moldova

Life is a dream!

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

Mozaic profan

Fa ce simti si iubeste la infinit

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

prietendevremerea

O vorba buna

%d blogeri au apreciat asta: