Mă simt om…

20141107-002049.jpg

Dacă tot ce am pe lume sunt eu, nu mă pot îndepărta de mine. Voi pierde mereu câte ceva. Pierd timp, oameni, cuvinte…Încerc să mă fac înțeleasă într-o lume rece…care se roagă la Dumnezeu dar nu Îl primește în suflet. N-am să mai las niciodată ca rănile pe care alții mi le fac să mă transforme în ceva ce nu sunt. Durerea te transformă în ceea ce nu ești dacă nu ești atent la ce face cu tine. Sună prea religios, dar cred în suferința constructivă. Am învățat cele mai bune lucruri pentru că mi-a fost greu cândva…Continui să învăț din tot ce mă doare. Mă doare tot ce iubesc. Rectific: mă doare frumos tot ce iubesc. Așa mă păstrez umană. Refuz să ajung să nu mai cred în oameni și în iubire. Nu vreau să ajung să cred că am mereu dreptate. Găsesc în fiecare zi soluții noi. Aflu că nu întotdeauna iau decizii bune. Încerc să nu mai repet aceleași greșeli. Renunț la încăpățânări și la idei care despart în loc să unească. Descopăr răbdare atunci când cred că nu mai pot. Mă simt puternică când pot înțelege că cineva se poartă urât pentru că îl doare ceva și îi răspund cu dragoste. Nu reușesc întotdeauna, dar ceva îmi dă putere și încredere…Ceva sau Cineva.

N-am să mai fiu niciodată omul care rănește atunci când e rănit. Când lovești în ceilalți, te doare și pe tine. Poate nu pe moment. Dar durerile altora au ecou în viața ta. În viața mea. Regret cu sinceritate că n-am lăsat mereu de la mine și m-am crezut inteligentă atunci când m-am ținut de niște principii care nu foloseau iubirii. Foloseau numai pentru siguranța orgoliului meu.

Dumnezeu mi-a dat minte destulă ca să mă descopăr pe mine în ceilalți. Îmi văd greșelile în greșelile lor. Dar nu le pot îndrepta decât pe ale mele. Nu pot schimba deciziile greșite ale altora și nu pot arăta nimănui ceea ce nu poate să vadă. Nu sunt în măsură eu să fac asta…toate vin la vremea lor. Sunt oameni care văd mai devreme; sunt oameni care văd mai târziu; sunt oameni care nu văd niciodată… Adevărul se arată tuturor, însă unii își stau în propria cale.

Dumnezeu mi-a dat un suflet mare. Pe care nu l-am păzit mereu cum trebuie. Am întors răul la rău, în loc să întorc obrazul. Nu e o chestiune de umilință să nu răspunzi la fel celui care se poartă urât. Nu poți opri răul decât răspunzând cu bine. Doare mai tare să răspunzi cu dragoste. Dar dragostea sfințește și înalță. Nu în ochii oamenilor care te consideră prost că faci asta. Ci în ochii lui Dumnezeu. Nu e atât de important ce cred oamenii, pentru că nu toți te înțeleg. Nu toți te pot sprijini atunci când nu sunt de acord cu tine. Nu toți te pot iubi atunci când nu ești de acord cu ei. E nevoie de puțin Dumnezeu în tine ca să reușești asta. Nu e ceva omenesc să poți iubi ceva ce nu înțelegi. Nu poți înțelege ceva ce nu ai trăit pe propria piele. Așa că nu e nimeni vinovat când greșește. Greșește fiindcă nu vede. Spune că înțelege, dar de fapt, nu vede, căci încă greșește. Asta nu înseamnă că merită mai puțină iubire. Asta înseamnă că are nevoie de mai multă!

Nu decidem noi când a venit timpul ca ceilalți să înțeleagă. Nu noi am decis când a venit timpul să înțelegem. Durerile sunt binecuvântări dacă nu-ți împietrești inima. Durerile te înalță în timp ce înveți să pui capul în jos și să lași de la tine. Durerile nu înseamnă depresii și neîncredere, ele te învață lucruri care contează și îți mențin iubirea în suflet atunci când reușesti să nu fii la fel ca cel care te-a rănit.

Cu fiecare nedreptate la care răspunzi blând, mai faci un pas spre cine ești. Cu fiecare gest nepotrivit pe care îl ierți, urci încă o treaptă către tine. Cu fiecare gând luminos ce îl păstrezi în clipe de beznă, Dumnezeu e mândru de tine și-ți dă următorul test, fiindcă ai mai trecut unul.😉

Când crezi că nimic nu are sens și toate par că se destramă în sufletul tău, să știi că, de fapt, se construiește ceva acolo. Dumnezeu te clădește în iubire. Nu te închide. Unde-i iertare e iubire. Unde-i iubire, e și Dumnezeu. Și tot acolo e și liniștea ta și armonia. Iubirea e izvorul binelui. E greu să-l lași pe celălalt în pace atunci când îl iubești. E greu să îl faci să înțeleagă că nu vrei nimic rău. Însă binele meu poate părea un rău pentru cei care încă nu văd că binele, dacă e bine, e bun pentru toată lumea. E greu să vezi că un gest de iubire pare greșeală în ochii altcuiva. În ochii tulburi și speriați ai altcuiva. Da, nu știați? Oamenii se tem de bine. Se tem de iubire și atașament. Sunt tot mai multe teorii care îndeamnă să te eliberezi de atașamente dacă nu vrei să suferi. Una dintre cele mai tâmpite idei pe care le-am întâlnit. Nu pentru că așa zic eu, ci pentru că nu are sens în nici un fel. Să te atașezi înseamnă să îți pese. Să îți pese înseamnă să ajuți. Să ajuți înseamnă să bucuri. Să bucuri înseamnă să iubești. Până și animalele se atașează. E atât de proastă ideea asta că aș putea scrie pagini întregi despre ea. De fapt, orice idee dusă la extrem e o idee proastă!

Mă simt om atunci când iert. Mă simt om atunci când iubesc, chiar dacă nu mă simt iubită la fel. Mă simt om atunci când pot înțelege la alții ceea ce alții nu înțeleg la mine. Mă simt om când greșesc și mă simt norocoasă când îmi dau seama unde anume. Mă simt om când sunt blândă și am gânduri bune pentru cei care n-au învățat încă să iubească. Mă simt om când ofer tot ce-i mai bun, deși nu primesc nimic. Mă simt om când am răbdare și compasiune pentru cei care nu au așa ceva. Mă simt om când mă ridic după ce-am fost călcată în picioare și reușesc să sărut tălpile alea cu sinceritate. Mă simt om când toată lumea are impresia că sunt proastă. Însă nu consider că sunt proastă atât timp cât simt că sunt om.

20141107-002751.jpg

~ de Rea Sheesha pe 11/06/2014.

2 Răspunsuri to “Mă simt om…”

  1. […] Mă simt om…. […]

  2. Doamne fereste! Tu chiar nu ai nimic de facut cu viata ta? Ti-am sters commenturile pt ca de cateva zile comentezi in continuu ceva. Ce faci tu e hartuire, nu comentarii pertinente. Insisti sa dovedesti ceva si nu vad sensul. Nu ai nimic mai bun de facut cu viata ta?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
Poeta ta preferată

Lasă-mă să-ți dau azi! Mâine s-ar putea să-ți cer!

Aşa grăit-a Zaharia

un blog pentru toţi şi niciunul

Scherben

franturi...farame...

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

mihailtoma

Finance muse

INFERNUL

Lasati orice speranta, voi, cei ce intrati aici !

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Fata de hârtie

Intrarea e numai pentru nebuni, te costă minţile.

Mâine vine iar...

Ia-ti cafeaua si hai sa stam la o poveste!

Eliza C. Dan

Feelings

It's Chemistry Time

What time is it?

Ticket to Adventures

Travel blog from around the world, near and far.

Foreign Policy

the Global Magazine of News and Ideas

Fâlfâiri de anonim

Când pun creionul jos, gândul scrie - dar oare când voi pune gândul jos, cine va scrie?

Cine citeşte să înţeleagă!

"The only thing necessary for the triumph of evil is that good men do nothing" (Edmund Burke)

Stan Moldova

Life is a dream!

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

Mozaic profan

Fa ce simti si iubeste la infinit

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

prietendevremerea

O vorba buna

%d blogeri au apreciat asta: