ce nu pot să-ți spun, scriu

Dragă prietene, 

m-ai întrebat, într-o zi(îmi amintesc exact când) ce-am învățat de la tine. A fost, poate, cea mai personală întrebare pe care mi-ai pus-o. Nu-mi amintesc de câte ori m-ai întrebat cum mă simt sau ce-mi doresc…Dar nu despre mine scriu acum. Ci despre tine. Despre omul care ești tu. Despre puterea pe care o ai în tine și despre tot ce m-ai învățat, fără să știi că o faci.

Știu că-ți vei aminti cine ești cu adevărat. Așa cum tu mi-ai amintit cine sunt, într-un mod paradoxal, fără să-mi fii alături. Nu mi-am dorit nimic și pe nimeni așa cum te-am dorit pe tine. Iar tu nu m-ai văzut. Și, cumva, în toată realitatea aia, în toată durerea aia, a fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat…

Nu știu cum treci tu peste lucrurile grele din viața ta. Nu te cunosc, dar simt că suntem unu și același. Așa că am să-ți spun cum am trecut eu. În cele mai singure și disperate momente, pe care toți cei cu Dumnezeu sau fără le avem, mi-am amintit foarte multe momente fericite din copilărie. Lucruri pe care le uitasem de mulți ani și despre care nu mai știam nimic. Asta și pentru că, mă întrebam constant „Ce-am fost eu înainte de tine?” „Cum am putut trăi înainte?”. Era metoda mea de consolare. Închideam ochii și, fără să vreau, creierul meu proiecta imagini, își amintea mirosuri, sunete și cuvinte de mult uitate. E fascinant cum subconștientul îți vine în ajutor atunci când te lași ajutat! 

Așa, mi-am amintit că, înainte de toate, am fost liberă. Libertatea aia pe care o ai când ești copil, care seamănă de multe ori cu egoismul. Libertatea de a face ce te bucură cu adevărat, de a nu te juca cu copiii care nu-ți plac, de a pleca pur și simplu din locul în care nu ești bine…Acea ușurință cu care puteai fi sincer cu tine fără să te doară…Libertatea aia în care, cu excepția dorului de mamă pe care cred că-l purtăm în ADN, nu mă raportam la nimeni ca să-mi definesc fericirea. Nu eram decât eu și imensitatea cerului… și pământul pe care alergam…

În afară de tatăl meu, nu mai întâlnisem un om așa puternic ca și tine. Și mi-ai transmis toată măreția ta, toată forța și seninătatea pe care o regăseam în ochii tăi, în diminețile în care mă lăsai să fiu lângă tine. 

Nu mi-am imaginat că poți să fii trist vreodată… deși m-am întrebat de multe ori dacă și tu te simți la fel ca și mine. Mă rugam să nu simți și tu…Mă întrebam dacă te simți singur? Dacă ți-o fi foame? Dacă ți-e dor? Încercam să-mi imaginez cum aș avea grijă de tine dacă ai fi fost bolnav?… Nu cred că am avut curaj să te întreb vreodată stând în fața ta. Nu mi-am putut imagina la fel cum nu ne putem imagina când eram copii că părinții noștri se tem de aceleași lucruri ca și noi. Ba chiar de mai multe lucruri uneori…

Îți scriu, cu gândul că, poate, măcar un cuvânt de-al meu să-ți amintească cine ești. Deși, nu sunt sigură că am ales cele mai potrivite rânduri…

Te rog, să nu mai uiți, oricât de mult vei mai iubi, că iubirea te va ridica de jos, nu te va călca în picioare…Că te vei simți apreciat, deosebit, puternic și curajos. Și că orice nu seamănă cu sentimentele astea, e doar o urmă palidă a ceea ce unii înțeleg prin iubire. Tu ești mai mult de atât! 

Te rog, deasemenea, să nu uiți că, cu toate că, iubirea te va ocroti și te va umple, nimic din tot ce-i lumesc nu durează. Așa că, nu căuta siguranță, jurăminte și legământ veșnic. Caută să simți! Să simți până înnebunești! Să simți cu tot ce ești că acolo trebuie să fii și că ăla e drumul tău cu adevărat! Caută să trăiești din plin tot ce-ți bucură sufletul!

Tu m-ai învățat că doar eu îmi cunosc drumul și că doar în mine pot găsi putere…Amintește-ți!… 

Aș vrea, măcar pentru o clipă, să poți să te vezi prin ochii mei. Căci sunt fără putere orice cuvinte aș găsi…

Nu ești singur! Să nu uiți!…

~ de Rea Sheesha pe 10/15/2016.

2 Răspunsuri to “ce nu pot să-ți spun, scriu”

  1. doamna,domnisoara

    atata spun…aceste cuvinte,marturisitoare,sunt triste in ele insele…caci fiind adresate tuturor…in fapt,nu se adreseaza nimanui.O iubire-dor pentru o…naluca…Sburatorul,lui Eliade.Periculos…periculoasa stare…si cu toata compasiunea v-as indemna:renuntati!Nu exista desavarsire!nici in noi insine,nici in Celalalt,barbat sau femeie.Daca o doriti si-o cautati…in alta parte sa va atintiti ochii…nu de-a stanga ori de-a dreapta,ori in Abisul multimilor mari ci incotro vi se aciuieste sufletul ori de cate ori doare…ori plangeti…ori sunteti franta si dezmagita.Acolo este El…si implinirea pe care o da El nu minte…nu desconsidera…nu striveste…nu tradeaza!!! stii doar,caci te-a intocmit cu atata drag si gingas:El,bunul si desavarsitul Dumnezeu

    • Domnule, este literatură…se citește și atât. Există lucruri înălțătoare în acest fel de sentimente. Nu e nimic trist sau periculos. Este viața exact așa cum e ea . Nu doresc și nu caut nimic. Trăiesc din plin tot ce primesc. Dar mulțumesc pt sfat și pt interpretarea departe de realitate…Dar asta e frumusetea literaturii, o interpretăm după cum suntem noi…:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
Poeta ta preferată

Lasă-mă să-ți dau azi! Mâine s-ar putea să-ți cer!

Aşa grăit-a Zaharia

un blog pentru toţi şi niciunul

Scherben

franturi...farame...

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

mihailtoma

Finance muse

INFERNUL

Lasati orice speranta, voi, cei ce intrati aici !

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Fata de hârtie

Intrarea e numai pentru nebuni, te costă minţile.

Mâine vine iar...

Ia-ti cafeaua si hai sa stam la o poveste!

Eliza C. Dan

Feelings

It's Chemistry Time

What time is it?

Ticket to Adventures

Travel blog from around the world, near and far.

Foreign Policy

the Global Magazine of News and Ideas

Fâlfâiri de anonim

Când pun creionul jos, gândul scrie - dar oare când voi pune gândul jos, cine va scrie?

Cine citeşte să înţeleagă!

"The only thing necessary for the triumph of evil is that good men do nothing" (Edmund Burke)

Stan Moldova

Life is a dream!

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

Mozaic profan

Fa ce simti si iubeste la infinit

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

prietendevremerea

O vorba buna

%d blogeri au apreciat asta: